În mod normal, fiind iarnă, ar fi trebuit să vă arăt nişte poze realizate de mine în această iarnă. Din nefericire, am fost atât de prins în volbura problemelor cotidiene, încât n-am avut timp deloc să fac fotografii, nici măcar de sfintele sărbători.
Ieri am făcut puţină ordine prin calculatorul personal şi am găsit nişte fotografii realizate de mine într-o superbă zi de septembrie. Deşi iniţial nu mă gândisem să fac poze (aveam cu totul alte treburi în zona respectivă), totuşi m-am gândit să-mi iau cu mine şi micul aparat de fotografiat. Cred că ideea n-a fost rea deloc.
Vă invit să vedeţi şi voi cam ce-a ieşit… Nu uitaţi să daţi click pe fiecare fotografie ca să le vedeţi la rezoluţie maximă !
POŢI SĂ UTILIZEZI URMĂTOARELE BUTOANE DEOSEBIT DE UTILE :
A mai trecut un an… Şi uite aşa se scurge nisipul din clepsidră… Vouă vă vine să credeţi că păşim pragul anului 2012 ?!? Când eram copil (anii ’70), mi-aduc aminte că unii vorbeau despre anul 2000 sau despre 2010… ascultam şi mă minunam… mi se păreau atât de îndepărtaţi acei ani… mulţi vorbeau despre ei ca şi cum ar fi fost anii sfârşitului lumii… De fapt, în 2009 a şi apărut un film numit “2012″ pe care l-am văzut şi eu ca şi mulţi dintre voi… un film de acţiune produs de Roland Emmerich. Un film care te ţine cu răsuflarea întretăiată, un film interesant, cel puţin din punct de vedere al efectelor speciale. În rest… pură ficţiune… Pe mine mă interesează doar un singur lucru : suntem sub protecţia divină iar faptul că am ajuns până aici se explică doar într-un singur fel : aşa a vrut bunul Dumnezeu ! Asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim cum se cuvine pentru venirea Domnului. Am spus de multe ori că trebuie să privim cu toată seriozitatea problema veşniciei ! Fiecare dintre noi trebuie să ne gândim la cele de sus, acum până nu e prea târziu…
Pentru scumpa mea soţie şi cei doi copii… vă îmbrăţişez cu drag ! Pentru mama mea, pentru unchii şi mătuşile mele… vă îmbrăţişez cu drag ! Pentru toţi prietenii apropiaţi dar şi pentru cei mai îndepărtaţi… vă îmbrăţişez cu drag ! Pentru toţi vizitatorii fideli sau ocazionali ai blogului meu… vă îmbrăţişez cu drag ! (vezi Epistola Sfântului Apostol Pavel către Romani, capitolul 16)
Îl rog pe bunul Dumnezeu să ne ţină sănătoşi şi să ne păstreze mai departe în harul Său ! Domnul să ne binecuvânteze pe fiecare şi să ne dea dorinţa şi puterea să facem numai voia Sa ! Să trăim o viaţă curată şi plăcută lui Dumnezeu şi să fim vrednici de numele de creştini !
Fie ca bunul Dumnezeu să binecuvânteze şi BLOGUL LUI TOMIS THE CAT pentru ca mulţi oameni fără Hristos şi fără Dumnezeu să găsească aici multe lucruri utile pentru sufletele lor ! Amin !
TOMIS THE CAT VĂ UREAZĂ TUTUROR DIN TOATĂ INIMA UN CĂLDUROS “LA MULŢI ANI !”
POŢI SĂ UTILIZEZI URMĂTOARELE BUTOANE DEOSEBIT DE UTILE :
Am fost impresionat într-un mod foarte plăcut de prietenii de la MOLDOVA CREŞTINĂ TV pentru că au avut o idee strălucită. Dânşii au realizat o felicitare care este mai frumoasă decât toate felicitările pe care le-am văzut până acum !!! Nu vă vine să credeţi ?!? Vă invit să vedeţi cu ochii voştri şi să-mi spuneţi dacă am dreptate sau nu !
Mă alătur şi eu, celor de la MOLDOVA CREŞTINĂ TV şi vă urez tuturor ca harul, pacea şi bucuria să vă umple inimile cu ocazia Sărbătorii Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos !
Ai auzit vreodată de PILDA FIULUI RISIPITOR ?!? Ai citit vreodată parabola din Luca 15:11-32 ? Oare la ce se referă ? Oare despre ce ne vorbeşte ? Oare ce putem învăţa din ea ? Oare la ce ne-ar putea folosi ???
Înainte de a pune întrebări de genul celor de mai sus, se cuvine să pun o întrebare care este mai importantă decât toate întrebările :
UNDE ESTE BIBLIA TA, ROMÂNULE ?!?
Unde este cartea ta de căpătâi, omule ??? Nu cumva zace în bibliotecă sub un strat gros de praf ? Nu cumva se îngălbeneşte odată cu trecerea timpului fără ca tu să o deschizi şi să o citeşti ?!? Oare câţi ani vor mai trece până când vei poposi şi tu pe paginile Sfintei Scripturi ? N-a trecut deja atât amar de vreme fără să-ţi hrăneşti sufletul tău obosit ? Nu s-a consumat deja o mare parte din viaţa ta fără să iei aminte la Cuvântul Sfânt al Domnului ?
Dacă ai peste 40 de ani, te rog să recurgi la o aritmetică simplă şi să mai adaugi la vârsta ta încă 40 de ani. Vei constata că DEJA AI AJUNS LA JUMĂTATEA VIEŢII !!! Aşa-i că nu-ţi vine să crezi ???
Cu toate acestea, trebuie să fim realişti şi să recunoştem că FOARTE PUŢINI OAMENI ajung la vîrsta de 80 de ani sau peste… Este vorba de nişte cazuri rare… Ce garanţie ai tu sau ce garanţie am eu că vom trăi până la 80 de ani sau chiar mai mult ?!?
Aşa stând lucrurile, e clar că n-avem timp de pierdut şi trebuie să ne întoarcem cu adevărat la Dumnezeu ! În viaţa noastră, trebuie să existe un moment de răscruce, o cotitură, o întâlnire personală cu Domnul Iisus Hristos !
Căinţa (o simplă părere de rău pentru păcatele comise, FĂRĂ A FI URMATĂ DE RENUNŢAREA LA PĂCAT) nu poate înlocui pocăinţa (un complement al adevăratei credinţe în care eşti atât de scârbit de păcatul pe care l-ai făcut, încât renunţi la el pentru totdeauna şi nu-l mai repeţi NICIODATĂ).
Căinţa e căinţă iar pocăinţa este pocăinţă !!! Să nu confundăm aceste două aspecte distincte aşa cum face lumea pseudocreştină de astăzi !
Ştii ce înseamnă să te întorci la Dumnezeu ? Înseamnă să ajungi să spui : PÂNĂ AICI ! NU MAI VREAU SĂ MĂ HRĂNESC CU ROŞCOVELE PORCILOR ! Vreau să primesc Cuvântul Domnului în inima mea ! NU MAI VREAU SĂ MĂ BĂLĂCESC ÎN MOCIRLA PĂCATULUI ŞI A MORŢII !!! Vreau să mă întorc la Tatăl meu ! Vreau să locuiesc în Casa Tatălui ! Nu mai vreau să rătăcesc… Vreau acasă !
Cu ocazia apropierii Sărbătorii Naşterii Domnului, îţi doresc un singur lucru :
El a mai zis: „Un om avea doi fii.
Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: „Tată, dă-mi partea de avere ce mi se cuvine.” Şi tatăl le-a împărţit averea. Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea ducând o viaţă destrăbălată. După ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. Atunci s-a dus şi s-a lipit de unul din locuitorii ţării aceleia, care l-a trimis pe ogoarele lui să-i păzească porcii. Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni. Şi-a venit în fire şi a zis: „Câţi argaţi ai tatălui meu au belşug de pâine, iar eu mor de foame aici! Mă voi scula, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi zice: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta şi nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău; fă-mă ca pe unul din argaţii tăi.” Şi s-a sculat şi a plecat la tatăl său. Când era încă departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat mult. Fiul i-a zis: „Tată, am păcătuit împotriva cerului şi împotriva ta, nu mai sunt vrednic să mă chem fiul tău.” Dar tatăl a zis robilor săi: „Aduceţi repede haina cea mai bună şi îmbrăcaţi-l cu ea; puneţi-i un inel în deget şi încălţăminte în picioare. Aduceţi viţelul cel îngrăşat şi tăiaţi-l. Să mâncăm şi să ne înveselim; căci acest fiu al meu era mort, şi a înviat; era pierdut, şi a fost găsit.” Şi au început să se înveselească. Fiul cel mai mare era la ogor. Când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit muzică şi jocuri. A chemat pe unul din robi şi a început să-l întrebe ce este. Robul acela i-a răspuns: „Fratele tău a venit înapoi, şi tatăl tău a tăiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a găsit iarăşi sănătos şi bine.” El s-a întărâtat de mânie şi nu voia să intre în casă. Tatăl său a ieşit afară şi l-a rugat să intre. Dar el, drept răspuns, a zis tatălui său: „Iată, eu îţi slujesc ca un rob de atâţia ani, şi niciodată nu ţi-am călcat porunca; şi mie niciodată nu mi-ai dat măcar un ied să mă înveselesc cu prietenii mei; iar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu femeile desfrânate, i-ai tăiat viţelul cel îngrăşat.” „Fiule”, i-a zis tatăl, „tu întotdeauna eşti cu mine şi tot ce am eu este al tău. Dar trebuia să ne înveselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort, şi a înviat, era pierdut, şi a fost găsit.”
Şi a zis: Un om avea doi fii.
Şi a zis cel mai tânăr dintre ei tatălui său: Tată, dă-mi partea ce mi se cuvine din avere. Şi el le-a împărţit averea. Şi nu după multe zile, adunând toate, fiul cel mai tânăr s-a dus într-o ţară depărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind în desfrânări. Şi după ce a cheltuit totul, s-a făcut foamete mare în ţara aceea, şi el a început să ducă lipsă. Şi ducându-se, s-a alipit el de unul din locuitorii acelei ţări, şi acesta l-a trimis la ţarinile sale să păzească porcii. Şi dorea să-şi sature pântecele din roşcovele pe care le mâncau porcii, însă nimeni nu-i dădea. Dar, venindu-şi în sine, a zis: Câţi argaţi ai tatălui meu sunt îndestulaţi de pâine, iar eu pier aici de foame! Sculându-mă, mă voi duce la tatăl meu şi-i voi spune: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta; Nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Fă-mă ca pe unul din argaţii tăi. Şi, sculându-se, a venit la tatăl său. Şi încă departe fiind el, l-a văzut tatăl său şi i s-a făcut milă şi, alergând, a căzut pe grumazul lui şi l-a sărutat. Şi i-a zis fiul: Tată, am greşit la cer şi înaintea ta şi nu mai sunt vrednic să mă numesc fiul tău. Şi a zis tatăl către slugile sale: Aduceţi degrabă haina lui cea dintâi şi-l îmbrăcaţi şi daţi inel în mâna lui şi încălţăminte în picioarele lui; Şi aduceţi viţelul cel îngrăşat şi-l înjunghiaţi şi, mâncând, să ne veselim; Căci acest fiu al meu mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat. Şi au început să se veselească. Iar fiul cel mare era la ţarină. Şi când a venit şi s-a apropiat de casă, a auzit cântece şi jocuri. Şi, chemând la sine pe una dintre slugi, a întrebat ce înseamnă acestea. Iar ea i-a răspuns: Fratele tău a venit, şi tatăl tău a înjunghiat viţelul cel îngrăşat, pentru că l-a primit sănătos. Şi el s-a mâniat şi nu voia să intre; dar tatăl lui, ieşind, îl ruga. Însă el, răspunzând, a zis tatălui său: Iată, atâţia ani îţi slujesc şi niciodată n-am călcat porunca ta. Şi mie niciodată nu mi-ai dat un ied, ca să mă veselesc cu prietenii mei. Dar când a venit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat averea cu desfrânatele, ai înjunghiat pentru el viţelul cel îngrăşat. Tatăl însă i-a zis: Fiule, tu totdeauna eşti cu mine şi toate ale mele ale tale sunt. Trebuia însă să ne veselim şi să ne bucurăm, căci fratele tău acesta mort era şi a înviat, pierdut era şi s-a aflat.
Luca 15:10 Biblia Cornilescu “Tot aşa, vă spun că este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte!”
Luca 15:10 Biblia Ortodoxă “Zic vouă, aşa se face bucurie îngerilor lui Dumnezeu pentru un păcătos care se pocăieşte!”
POŢI SĂ UTILIZEZI URMĂTOARELE BUTOANE DEOSEBIT DE UTILE :
