TOMISTHECAT.WORDPRESS.COM S-A MUTAT PE TOMISTHECAT.RO
TOMISTHECAT.WORDPRESS.COM S-A MUTAT PE TOMISTHECAT.RO

4 MARTIE 1977 – MOARTEA VĂZUTĂ DE LA ETAJUL 8 AL UNUI BLOC DIN BUCUREŞTI 

VINERI 4 MARTIE 1977 este cea mai groaznică zi pe care am trăit-o vreodată !
Nici acum nu pot uita ce am văzut cu ochii mei şi ce am simţit în acele clipe !

Deşi locuiam la casă la curte împreună cu părinţii mei, în seara zilei de 4 martie 1977 mă aflam cu mama şi fratele meu în vizită la unchiul meu care locuia într-un apartament într-un bloc cu 10 etaje aici în Bucureşti. Servisem o masă excelentă (care ar fi putut fi ultima) şi ne simţisem foarte bine împreună… Tatăl meu a rămas acasă şi fiind la casă la curte nu prea a trăit acea groază.

În schimb, unchiul şi mătuşa mea locuiau la etajul 8 şi vă rog să mă credeţi că nu vă doresc nimănui să vă aflaţi la etajul 8 al unui bloc zgâlţâit din toate „încheieturile” de un cutremur cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter !

Ne aflam cu toţii în sufragerie (cu excepţia fratelui meu care aţipise în dormitorul mic). Televizorul unchiului meu era alb-negru (nu prea existau televizoare color în acele vremuri pe care unii le regretă astăzi). Tocmai ne uitam la un film bulgăresc prost care se numea „Dulce şi amar”.
Şi într-adevăr, în acea seară, pentru mulţi dintre bucureşteni a fost foarte amar… Sau mai bine zis, a fost fatal…

Mişcarea tectonică s-a declanşat la 21.22 ora României şi a fost atât de violentă că nu credeam că vom mai scăpa cu viaţă ! Îmi aduc foarte bine aminte că în primă fază, unda seismică a produs o puternică mişcare în plan vertical (simţeam cum suntem aruncaţi în sus şi în jos). Această primă parte a cutremurului a fost extrem de neplăcută dar era doar începutul… Auzeam un zgomot înfundat care parcă venea din fundul pământului şi se amplifica din ce în ce mai tare… Era un sunet de joasă frecvenţă pe care este imposibil să-l uit… Ulterior, a început adevăratul coşmar în momentul în care unda de şoc a determinat flambarea blocului în plan orizontal. Atunci am crezut că s-a terminat… Simţeam cum se balansează blocul cu o ritmicitate exactă care avea un efect psihologic dezastruos mai ales asupra mamei mele care plângea şi se ruga Domnului ca să se îndure de noi şi să ne lase în viaţă. Mă uitam îngrozit la toţii pereţii sufrageriei şi mă aşteptam ca din clipă în clipă să apară fisuri enorme în stâlpii de rezistenţă, în grinzi şi în plafon… Nu credeam că vom mai trăi…

În timpul mişcării tectonice în plan orizontal, unchiul meu se străduia cu greu să rămână în picioare pentru a înălţa rugăciuni către Dumnezeu. În încercarea sa de a rămâne în picioare, el se ţinea ba de masă, ba de câte un scaun, dar toate aceste obiecte altădată stabile, acum alunecau rapid prin sufragerie, mişcându-se în toate direcţiile ! Frumoasa vitrină s-a răsturnat şi bineînţeles că multe bibelouri şi lucruri superbe pe care le avea mătuşa mea acolo, s-au făcut una cu pământul. Practic, nu exista nimic stabil, niciun obiect fix pe care să te poţi sprijini ca să nu cazi din picioare. Totul se mişca înainte şi înapoi iar în acele momente terifiante, mama mea şi cu mine ne aflam oarecum într-o situaţie „mai bună” pentru că eram pe canapea. Măcar stăteam pe o suprafaţă orizontală şi eram feriţi de riscul căderii din picioare chiar dacă acea canapea se plimba cu noi înainte şi înapoi… Măcar nu ne era teamă că ar putea să ni se prăbuşească în cap acea lustră metalică grea atârnată din plafon.
În schimb, ne era teamă că vom muri chiar şi pe acea canapea (iar eu pe atunci nu prea eram credincios şi nu eram deloc pregătit pentru veşnicie) şi vă mărturisesc că a fost o spaimă de moarte pe care nu ai cum să o uiţi cât trăieşti… Aşa ceva nu se uită, vă asigur !

Vă daţi seama ce înseamnă să înceapă acest cutremur în timp ce dormi… Fratele meu care tocmai dormea şi visa frumos, a fost imediat „adus la realitate” şi în timp ce mişcarea tectonică se amplifica, a venit disperat la noi în sufragerie, deşi nu prea înţelegea ce se întâmplă şi de ce se întâmplă (aşa-i când te trezeşti buimac din somn). De fapt, el nici nu prea mai ştia cum îl cheamă… Abia a nimerit sufrageria…

În acele clipe ale groazei, am asistat la un „fenomen” pe care n-aş vrea să-l mai văd vreodată… Vedeam cu ochii mei cum blocul 24 (situat vizavi) „se apropia” şi „se îndepărta” de blocul nostru iar senzaţia iminentă era că unul dintre cele 2 blocuri se va prăbuşi peste celălalt. Nu puteam să cred ce vedeam… Dacă mi-ar fi povestit cineva, n-aş fi crezut… Dar asta se întâmpla chiar în faţa ochilor mei…
De fapt, având zece etaje, ambele blocuri au flambat atât de tare (pe direcţia înainte-înapoi) că pur şi simplu aşteptai din clipă în clipă să se „ciocnească” între ele şi să murim…

N-a fost să fie aşa pentru că bunul Dumnezeu ne-a ocrotit şi am scăpat după 52 de secunde de teroare seismică… Dar a apărut o nouă problemă : toate luminile s-au stins brusc, nu numai în apartament, nu numai pe holul blocului ci peste tot, inclusiv pe Şoseaua Pantelimon (şi în tot Bucureştiul)

Imediat după terminarea cumplitului cutremur, am ieşit cu toţii din apartament, temându-ne să nu înceapă o nouă replică care să ne fie potenţial fatală… A fost foarte greu să coborâm 8 etaje pe întuneric, la lumina unor chibrituri (nici nu mai găseam lumânările) şi ne temeam că scările ar putea fi grav fisurate şi că am putea să ne prăbuşim în gol… Era o spaimă, un vacarm şi o tensiune nervoasă greu de descris în cuvinte. Toată lumea era înspăimântată de moarte şi toţi vecinii din bloc au ieşit în pijamale, cămaşă de noapte, în capot sau cum au apucat… Nu mai discutăm că era o seară de martie şi afară era destul de frig. Când am ajuns jos şi am ieşit din bloc, am fost cutremurat când am văzut siluetele tuturor blocurilor învăluite într-un întuneric misterios pe care nu-l mai văzusem niciodată. Parcă era un întuneric al morţii… Moartea plutea prin aerul Bucureştiului…

REGULI OBLIGATORII PENTRU POSTAREA COMENTARIILOR PE BLOGUL LUI TOMIS THE CAT :

Vă rugăm să comentaţi la obiect, referindu-vă strict la conţinutul prezentat în articol. Orice deviere în afara subiectului, folosirea de cuvinte obscene sau “epitete”, atacurile de orice fel la persoana autorului articolului, afişarea de anunţuri publicitare sau linkuri prin care sunt promovate ateismul, satanismul, anticreştinismul, rasismul, fascismul, comunismul, ortodoxia, catolicismul, precum şi jigniri, trivialităţi, injurii aduse celorlalţi cititori care au scris un comentariu, se vor sancţiona drastic prin cenzurarea parţială a comentariului, ştergerea integrală a comentariului sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului celui care şi-a permis să încalce acest Regulament !

Blogul lui Tomis the Cat nu răspunde pentru opiniile postate în rubrica de comentarii, responsabilitatea formulării acestora, revenind, integral, autorului comentariului !

2 răspunsuri to “ 4 MARTIE 1977 – MOARTEA VĂZUTĂ DE LA ETAJUL 8 AL UNUI BLOC DIN BUCUREŞTI 

  1. Eram mic şi-mi amintesc doar că eram în braţele bunicului şi avea un glob mare care lumina încăperea în care eram şi s-a ridicat repede să ţină globul să nu se mişte atât de tare să se spargă la atingerea tavanului.

    Dumnezeu e în tot şi în toate!!!

  2. Este într-adevăr un moment în care realizezi fragilitatea fiinţei umane şi iei hotărâri care ar trebui să denote seriozitate şi să le respecţi !!! Ai uitat să spui că lustra din tavan a lăsat urmele lovirii prin balans în ambele extremităţi ale unei linii imaginare şi că afară era o lună plină splendidă… Nu ştiu dacă eu am realizat balansul blocului vecin căci era noapte dar oricum cred că am înţeles ce au simţit Core, Datan şi Abiram când au fost înghiţiţi de pământ ! Am pierdut atunci şi colegi de la spitalul Brâncovenesc… Cel mai bine a fost de mami Ani care era în maşină cu fratele ei şi au crezut că au pană de cauciuc ! Mulţumim lui Dumnezeu în fiecare dimineaţă că ne trezim în pace în patul nostru…

    BIBLIA SPUNE : PREGĂTEŞTE-TE SĂ TE ÎNTÂLNEŞTI CU DUMNEZEUL TĂU !!!


Trimite un comentariu dar pentru a fi aprobat, nu uita să respecţi Regulamentul acestui blog !

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: